Decimarea mai 5, 2010
Posted by roxanaember in Uncategorized.trackback
Ma indragostesc de zeci de persoane si niciodata de cine trebuie…
Fac zeci de lucruri inutile, care nu o sa modifice istoria cuiva si nici traiectoria particulei de praf din spatiu nu o sa fie deviata,nimanui nu-i pasa ca eu ma mint ca fac ceva frumos ,ca ma lupt cu morile de vant ,ca scriu doar ca sa fac profit firmei care face tastaturi…
Ma reinventez de zeci de ori si aleg zeci de drumuri,doar ca sa urlu disperata”sunt aici” si astept zeci de raspunsuri la o exclamatie.In schimb primesc zeci de taceri.
Imi spun de zeci de ori ca “asta nu o sa mai fac” si tot de atatea ori ma invinovatesc.
Cred in zeci de dumnezei sau nu,dar nu cred niciodata in mine
Suflu in zeci de papadii si nimeni nu imi spune ca vantul imi sufla in fata.Ma dor ochii ,dar astept naiv,ca cineva sa-mi spuna sa ma intorc intr-o alta directie.
Distrug zeci de suflete inconstient si tot eu sunt aia care plange …mi-am pierdut pana si statutul de victima-unul ireal…
(am vrut sa inchid blogul acum cateva zile(din anumite motive ),nu stiu daca a fost bine sau nu faptul ca nu am actionat impulsiv-cred ca as avea un orgoliu prea mare sa mai scriu dupa ce am zis ca nu mai scriu-asa ca ,probabil o sa urmeze o perioada de recuperare intensiva…)
Comentarii»
No comments yet — be the first.